Si fuse 23 august

Ce agitatie si ce tambalau era in ziua asta acum 20 si ceva de ani.
Ce spectacole cu studente cu fustite scurte si militari in termen nespalati de-o luna care se uitau cu coada ochiului cand fetele faceau vreo piramida, de parca ar fi fost nevoie sa se catere pana-n varf sa li se vada toate alea.
Ce caldura si pierdere inutila de energie.
Si ce caldura si pierdere inutila de energie e si azi dupa douazeci de ani.
Trec zilnic prin Bucuresti si vad nepasarea cronica la fiecare pas.
Ma intreb oare de ce noi romanii nu ne-am nascut nemti sau olandezi, ca astia sunt niste nemti mai latini, adica mai trag cate un fum legal fara sa se uite toti vecinii piezis la fumul lor.
Ceea ce ma'ntristeaza si mai mult e ca oraselul meu natal a devenit dintr-o urbe curata, tipic transilvana,  cu oameni la locul lor si cu frica lui Dumnezeu un mic Bucuresti unde legea o fac cei care acum ceva vreme traiau la periferia societatii intr-o sfiala si un bun simt impus de secole de comunitate, mai cu bata mai cu zaharelul, dar cert e ca-si stiau toti foarte bine locul.
Unde a disparut comunitatea?
Cand a disparut comunitatea? Au omorat-o comunistii in ce 45 de ani? Nu cred.
Am exterminat-o noi incetul cu incetul de buna voie si nesiliti de nimeni.
Cred ca noi ca popor avem nevoie de un sentiment de culpa colectiva care ne lipseste, asa cum au avut-o nemtii dupa razboi.
Din motivul asta cred ca Maiestatea sa regele Mihai statea mai bine cuminte pe 23 august 44 si nu facea prostia sa-l aresteze pe Antonescu.
Stiu ca istoria este strict ceea ce s-a petrecut si nu ceea ce ar fi fost daca ...
Dar sa facem un mic efort de imaginatie.
Ce ar fi fost daca nu era 23 august 44 ?
Pai ar zice unii ca ne distrugeau rusii tara. Pai oricum au facut-o. E drept ca n-au bombardat fabricile ci le-au demontat surub cu surub si le-au mutat mai la est.
E drept n-au bombardat rafinariile de petrol, dar petrolul l-au luat drept compensatie de razboi, moka.
Macar nemtii aveau bun simt si ne dadeau ceva banutzi pe el.
E drept n-au bombardat lanurile de grau din baragan, dar au creat sovhozuri si l-au carat la ei tot ca despagubiri de razboi.
Zic marii istorici ca a scurtat razboiul cu 6 luni. Poate, dar cine a avut de castigat din asta? Noi in nici un caz.
Ne-au multumit cumva anglo-americanii? Da, la Ialta.
Atunci orice am fi facut eram in aceeasi situatie. Oricum tavalugul ursului era deja in Moldova (asta de-a ramas la noi nu ailalta ce a ramas la ei) si cu toata pirueta pe care a facut-o armata romana, sau ce a mai ramas din ea, tot erau intr-o luna la Bucuresti.
Ce am realizat pentru noi?
Pai ne-am pierdut onoarea in fata istoriei si am ramas ca cei ce intorc armele dupa cum bate vantul (nu ca ar fi fost prima oara cand faceam asta).
Trebuia sa ramanem fermi in convingerea noastra si sa ne mentinem idealul pana la capat. In fond noi am intrat in razboi sa ne recuperam Basarabia ocupata de rusi si asta am facut. Ca n-am fost suficienti de tari sa o pastram? Asta e , avem si noi limitele noastre. Dar sa intoarcem armele importiva aliatilor de atunci?
Credeti ca nemtii ne-au iertat vreodata? Nu. Drept dovada, sa rememoram ce s-a intamplat dupa 89 si sa vedem cati nemti au venit sa-si investeasca banii la noi.
Cu cine am ajuns sa facem noi afaceri?
Pai cu prietenii nostri traditionali francezii :-))
Ce afaceri facem? Pai noi exportam tigani la ei si ei ni-i dau inapoi cu dobanda (300 euroi de basca).
A, da, era sa uit, mai facem si logane.
Raman ferm in convingerea mea ca daca nu era 23 august noi eram acum mult mai bine ca popor.
Treceam prin umilinta infrangerii asa cum au facut-o nemtii si ungurii si poate renasteam si noi ca pasarea phoenix din propria cenusa.
In schimb noi, neam de latini ce suntem, ne-am cocosit in invingatori. Doar ca numai noi am crezut asta pentru ca toti ceilalti ne-au vazut asa cum eram niste invinsi care si-au pierdut si ultimul bun de pret ONOAREA.
Cam de atunci comunitatea a inceput sa moara la noi. Asa ca sa nu ne miram ca am ajuns unde suntem.
Din pacate domnul Brucan a fost optimist. Democratia la noi este o fata morgana si acum dupa 20 de ani.
Asa ca furati domnilor tot ce mai este de furat in tara asta si poate dupa aceea ne vom trezi si noi ca popor la realitate.
Am promis la inceput ca nu voi vorbi de doua lucruri : politica si fotbal. Si m-am tinut de cuvant ca oricum in Romania nu este nici un nici alta, totul e o apa si un pamant (adica noroi).
Si cu toate astea ma incapatanez sa traiesc aici cu speranta ca mai sunt oameni ca mine care spera in revenirea bunului simt ca valoare de baza in comunitate.

Speranta moare ultima...

PS. pentru cei cu politically corectness in sange tin sa precizez ca ma delimitez de ororile comise de nazisti importriva oamenilor nevinovati, dar nu toti nemtii au fost nazisti cum nici toti romanii nu au fost legionari.
In schimb mai toti am fost comunisti, cu sau fara carnet rosu.

Cu poalele'n cap

Gata, m-am hotarat. Vreau si eu cu poalele'n cap.
Ce daca's inginer, s-au mai vazut cazuri, chiar celebre.
De mult ma tot bate un gand, sa ma apuc de scris. Nu sper ca cineva sa fie interesat de ce scriu, dar cuget ca n-o fi chiar dezastru national sa umplu si eu cateva pagini in lumea virtuala, chiar daca pe unde-o fi stocata pagina asta mai creste un pic consumul de curent la server (sper ca e undeva in occident, ca am auzit ca acolo e mai ieftin ca la noi curentu' :-)).
Nu mi-am propus o tema anume, dar nici n-o sa scriu chiar tot ce-mi trece prin cap, ca vorba aia, mintea barbatului...
Cum ziceam ca am cel mai mare scor la testul de personalitate, si nu in cel mai bun sens, incerc aici sa ma tratez si mizez pe bunavointa voastra pentru care va multumesc anticipat.
Ma gandeam zilele trecute la colegii mei de facultate si la ce au ajuns fiecare. Sper sa nu supar pe nici unul din ei cand spun ca ceea ce am facut in scoala nu are mare legatura cu ceea ce facem in viata, iar vorba biblica cu cei din urma vor fi cei dintai se adevereste pe deplin si in cazul nostru.
Am terminat facultatea in 88 si era in plina glorie tovarashu. Ceea ce tin extrem de bine minte de atunci era ca mai tot romanu' avea dubla personalitate : manca de zor kkt (a se citi cacat, dar pudibondu' din mine nu ma lasa sa rostesc lucruri urate, abia de curand m-am apucat si de injurat)  la serviciu si cand ajungea acasa asculta si mai abitir europa libera. Recunosc acum ca mi-a luat foarte mult timp si efort sa ma dezbar de obiceiul de a gandi una si a spune alta. Si cred cu si mai multa putere ca latura mea introvertita isi are radacinile adanc infipte in acele vremuri.
Stiu insa sigur doua lucruri despre care n-am sa scriu aici deloc, unul e politica si celalalt e fotbalul. De ce?
Pai ambele ma lasa reci, prima la buzunar si a doua la corason. Deci am eliminat doua categorii de impatitimiti.
Cu ceilalti ma descurc eu cumva.
 Pana acum stateam aplecat pe net aproape toata ziua si fara rezultate notabile, cu exceptia ochelarilor de miopie cu dioptrii de 1 si jumate pe care i-am dobandit recent, si cu nelipsita durere de sale ca vorba aia daca stai aplecat de la o varsta incolo se lasa cu urmari. Deci, am zis ca trebuie sa produc si altceva decat e-mailuri, in consecinta vreau si eu cu poalele'n cap.